Radio Eveniment Aiud 88,3 FM

      Bine ai venit pe web site-ul Radio Eveniment Aiud. Misiunea noastra este de a-ti oferi informatii utile despre noi, informatii care te vor ajuta sa ai o reprezentare cat mai exacta asupra ideii de "Radio Eveniment".  Din 10 noiembrie 2000 (cum trece timpul!!!), Radio Eveniment emite fara intrerupere pe 88.3 FM fiind singurul post de radio in totalitate Aiudean, neafiliat nici unei retele nationale.Asta spune aproape totul despre echipa si rezultatele Radio Eveniment. Radio Eveniment inseamna mult mai mult decat Muzica, Stiri, Marketing sau Productie. Inseamna echipa, emotii, sentimente, devotament, incredere, oameni, dar toate acestea sunt aproape imposibil de pus pe un web site. Buletine informative din ora in ora cu stiri locale, preluari de la BBC. Asa arata in mare oferta emisiunilor informative Radio Eveniment. Daca v-am convins in aceste 15 secunde, ganditi-va ce putem face pentru afacerea dumneavoastra intr-un spot radio de 30". Daca nu v-am convins, contactati-ne. O vom face sigur.

 

 

 

Prezentul Cod Deontologic a fost elaborat si adoptat de angajatii  Radio Eveniment Aiud 88,3. Prevederile acestuia fiind liber consimţite de membrii echipei noastre redactionale,. Aplicarea prevederilor prezentului Codului Deontologic si a prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002 va fi  realizata sub stricta  supraveghere a  conducerii SC Media Eveniment SRL- detinatoare a licentei pentru Radio Eveniment Aiud 88,3. Iata cateva dintre reperele codului deontologic definite si adoptate de membrii echipei Radio Eveniment:

Interesul public 

       Noţiunea interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:

• Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii, este de interes public. Aceasta nu se rezumă numai la aspectele politice, ci include orice altă împrejurare care prezintă interese pentru comunitate.
• Interesul public nu priveşte doar ceea ce autorităţile consideră că este de interes public.
• Modul în care funcţionează şi acţionează guvernul, autorităţile ori instituţiile publice, precum şi orice altă entitate care utilizează bani publici sau care afectează interesul comunităţii este de interes public major.
• Toate acţiunile, omisiunile, gesturile şi cuvintele demnitarilor, politicienilor şi ale tuturor funcţionarilor publici legate de exercitarea funţiei lor sunt de interes public major. Viaţa privată a acestora este de interes public, atunci când are relevanţă pentru exercitarea funcţiei.
• Având în vedere contribuţia autorităţilor la gestionarea puterii şi a serviciilor publice, critica adusă acestora se bucură de un interes public major.
• Atunci când nu există un interes public evident, libertatea de exprimare nu poate fi limitată decât de interesul protejării unui alt drept fundamental.
• Orice informaţii privind încălcarea drepturilor omului – aşa cum sunt acestea definite în documentele internaţionale ratificate de România – sunt de interes public major.

1. Rolul Jurnalistului

1.1. Jurnalistul este dator să exercite dreptul inviolabil la libera exprimare, în virtutea dreptului publicului de a fi informat. Jurnalistul se bucură de o protecţie sporită în exercitarea acestui drept datorită rolului vital, de apărător al valorilor democratice, pe care presa îl îndeplineşte în societate.
1.2. Jurnalistul este dator să caute să respecte şi să comunice faptele – aşa cum acestea pot fi cunoscute prin verificări rezonabile – în virtutea dreptului publicului de a fi informat.
1.3. Jurnalistul este dator să exprime opinii pe o bază factuală. În relatarea faptelor şi a opiniilor, jurnalistul va acţiona cu bună credinţă.
1.4. Jurnalistul este dator să semnaleze neglijenţa, injustiţia şi abuzul de orice fel.
1.5. În demersul său de a informa publicul, jurnalistul este dator să reflecte societatea în ansamblul şi diversitatea ei, acordând acces în presă şi opiniilor minoritare şi individuale.
Publicul are dreptul să cunoască nu numai informaţiile şi ideile primite favorabil sau cu indiferenţă ori considerate inofensive, dar şi pe acelea care ofensează, şochează sau deranjează.
Acestea sunt cerinţe ale pluralismului, toleranţei şi spiritului deschis, fără de care nu există societate democratică.
1.6. Profesia de jurnalist implică drepturi şi obligaţii, libertăţi şi responsabilităţi.
 

2. Conduita profesională

2.1. Respectarea drepturilor omului. În exercitarea rolului său de garant al democraţiei, presa are datoria primordială de a respecat drepturile omului. Astfel:
2.1.1. Jurnalistul este dator să respecte prezumţia de nevinovăţie.
2.1.2. Jurnalistul este dator să respecte viaţa privată a persoanei (inclusiv aspectele care ţin de familie, domiciliu şi corespondenţă). Amestecul în viaţa privată este permis atunci când interesul public de a afla informaţia prevalează. În acest context, este irelevant dacă o persoană publică a dorit sau nu să dobândească această calitate. O activitate nu este privată doar pentru motivul că nu este desfăşurată în public.
2.1.3. Jurnalistul este dator să ţină cont de interesul legitim al minorului. El va proteja identitatea minorilor implicaţi în infracţiuni, ca victime sau ca autori, cu excepţia situaţiei în care interesul public cere ca aceştia să fie identificaţi, sau la solicitarea expresă a părinţilor sau a reprezentanţilor lor legali, în vederea protejării interesului superior al minorului.
2.1.4. Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere cele ale agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvăluită, cu excepţia situaţiei în care există acordul acestora sau când un interes public major prevalează. De acelaşi regim beneficiază şi persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilităţi, refugiaţi etc.).
2.1.5. Jurnalistul este dator să nu discrimineze nici o persoană pe motive de rasă, etnie, religie, sex, vârstă, orientare sexuală ori dizabilităţi şi să nu instige la ură şi violenţă atunci când relatează fapte sau îşi exprimă opiniile.
 

2.3. Protecţia surselor

2.3.1. Jurnalistul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea acelor surse care solicită să îşi păstreze anonimatul sau a acelor surse a căror dezvăluire le poate pune în pericol viaţa, integritatea fizică şi psihică sau locul de muncă.

2.4. Colectarea informaţiilor

2.4.1. Jurnalistul va obţine informaţii în mod deschis şi transparent. Folosirea tehnicilor speciale de investigaţie este justificată atunci când există un interes public şi când informaţiile nu pot fi obţinute prin alte mijloace. Se recomandă ca utilizarea tehnicilor speciale de investigaţie să fie menţionată explicit în momentul publicării informaţiilor.
 

2.5. Abuzul de statut

2.5.1. Folosirea statutului de jurnalist pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi constituie o gravă încălcare a normelor etice şi este inacceptabilă.
2.5.2. Jurnalistul nu va accepta daruri în bani sau în natură sau orice alte avantaje care îi sunt oferite în considerarea statutului său profesional.
2.5.3. Jurnalistul va evita să se afle într-o situaţie de conflict de interese. Se recomandă separarea activităţilor editoriale ale jurnalistului de cele politice şi economice.

2.6. Independenţa

2.6.1. Jurnalistul îşi va exercita profesia conform propriei sale conştiinţe şi în acord cu principiile prevăzute de Statutul Jurnalistului şi de prezentul Cod.

2.7. Corecţia erorilor. Dreptul la replică

2.7.1. Jurnalistul va corecta cu promptitudine orice eroare care apare în materialele sale. Acolo unde consideră necesar, jurnalistul poate să publice şi scuze.
2.7.2. Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată ca fiind îndreptăţită şi rezonabilă.

Pentru mai multe informatii referitoare la legile si dispozitiile care reglementeaza activitatea mass-media in Romania va invitam sa accesati  www.cna.ro